Steagul judeţului
miercuri, 24 aprilie 2024 21:27:05

Cadrul juridic

Către,

INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI HARGHITA

În atenţia Domnului Prefect Jean-Adrian Andrei

Stimate Domnule Prefect,

În ceea ce priveşte fundamentarea legală a dreptului nostru de a utiliza drapelul judeţului, respectiv drapelul secuiesc, care ne defineşte şi ca o comunitate bine conturată, cu o identitate bine definită şi clară considerăm că pot fi invocate următoarele prevederi legale:

Trebuie menţionat faptul că prevederile legale care au stat la baza fundamentării din punct de vedere juridic a Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 269/2009, sunt chiar prevederile art. 5 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.

Aceste prevederi stabilesc expres şi cât se poate de clar, în virtutea principiului autonomiei locale, că autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.

Ţinând cont de faptul că nu există nici o prevedere legală care să reglementeze aprobarea modelului drapelului unei unităţi administrativ teritoriale, şi nici nu există o prevedere legală care să interzică aprobarea acestuia, şi nici nu stabileşte atribuţii sau competenţe exprese în acest sens, este cât se poate de clar faptul că atât Consiliul Judeţean Harghita, cât şi alte consilii locale au dreptul de adopta asemenea hotărâri prin care oficializează un simbol al comunităţii respective.

Menţiunile de mai sus pot fi şi trebuie completate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 199/1997, pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg pe 15 octombrie 1985, care stabilesc că „autorităţilor administraţiei publice locale le este recunoscută, în cadrul legii, capacitatea deplină de a-şi exercita iniţiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competenţelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorităţi”.

Mai trebuie observat că acest domeniu al aprobării modelului drapelului judeţului, sau al adoptării de alte simboluri reprezentative al judeţului Harghita, cel puţin la nivelul competenţei teritoriale, în speţă cel judeţean nu este exclus din cadrul competenţelor consiliului judeţean.  

Mai mult decât atât, trebuie observat faptul că  în ceea ce priveşte conţinutul art. 5 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, aceasta reproduce aproape cuvânt cu cuvânt textul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 199/1997.

Referitor la invocarea Hotărârii Guvernului nr. 1157/2001 pentru aprobarea Normelor privind aprobarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României, arătăm că acest act normativ nu are aplicabilitate în cazul de faţă,întrucât aceasta se referă doar la folosirea sau arborarea drapelului naţional al României, precum şi a drapelelor altor state, ceea ce nu este în cazul de faţă.  

Prin interzicerea folosirii drapelului judeţului se încalcă şi prevederile art. 6 din Constituţia României care garantează dreptul la identitate al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice. În continuare considerăm că se încalcă şi prevederile art. 16 din actul normativ suprem, care garantează egalitatea în drepturi al cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor  publice, fără privilegii şi fără discriminări. Ori în situaţia în care există nenumărate comunităţi locale, atât la nivel de comună, oraş sau judeţ, care au dreptul şi pot folosi drapele care reprezintă comunităţile respective, în baza unor hotărâri adoptate de autorităţile deliberative la nivel local,atunci noi considerăm că suntem discriminaţi, şi ni se încalcă drepturile constituţionale menţionat mai jos, prin interzicerea folosirii unui simbol care ne reprezintă.

Adoptarea unor asemenea simboluri este o practică răspândită în toate ţările europene, care întăresc identităţi locale şi/sau regionale, chiar cu caracter etnic, şi care ajută comunităţile respective de a lupta în mod eficient împotriva asimilării în comunitatea majoritară.

Din acest motiv considerăm aceste acţiuni de agresiune împotriva simbolurilor noastre sunt în contradicţie şi cu spiritul dar şi cu prevederile unor legi de ratificare a unor tratate internaţionale, cum ar fi Legea nr. 33/1995 pentru ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, care la art. 5 alin. (1) prevede că părţile se angajează să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural.

Considerăm că în vedere susţinerii poziţiei noastre în cazul de faţă sunt pertinente şi prevederile art. 15 alin. (9) din Legea nr. 113/1996 pentru ratificarea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara la 16 septembrie 1996, care impun ca părţile contractante să se abţină de la orice politică ori practică având drept scop asimilarea, împotriva voinţei lor, a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi vor proteja aceste persoane împotriva oricărei acţiuni urmărind o astfel de asimilare. Ori, interzicerea folosirii unor asemenea simboluri reprezentative pentru comunitatea noastră poate fi şi interpretată ca o tentativă de intimidare şi de asimilare forţată a comunităţii noastre în ceea ce priveşte efectele acestor acţiuni pe termen lung.

Considerăm că sunt relevante în prezentul caz şi unele declaraţii ale diferitelor personalităţi publice din zona politicului şi a presei scrise şi audiovizuale cum ar fi:

1. Jurnalistul Lucian Mândruţă  a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de reacţii cu privire la „războiul steagurilor“, el scriind că „patriotismul înseamnă să fii domn, iar adevăratul român este cel care se luptă în fiecare zi ca ţara lui să fie iubită de alţii, nu doar de ai lui“.

Dragi maghiari, pentru că sunteţi cetăţeni români ca şi mine, simbolurile voastre istorice sunt şi ale mele, adăugând: „Azi sunt şi eu secui. Primul din Argeş!“. Jurnalistul se întreabă:  Nu înţeleg ce avem cu steagul Ţinutului Secuiesc. Unde te duci în Occident, fiecare provincie are steagul ei istoric, festivalul, marca de brânză, librăria şi castelul. (…) De ce n-am avea şi noi? Mândruţă precizează că, în opiniasa, scandalul cu steagul Ţinutului Secuiesc nu face decât să dea apă la moară teoriei extremei drepte ungureşti că românii-s primitivi şi să ajute naţionalismul abject de ambele părţi.

2. Preşedintele UDMR Kelemen Hunor

“Pentru unii, Ţinutul Secuiesc a devenit o boală cronică şi nu reuşesc să se vindece de această boală, dar de fapt nu este o boală, ci este o şansă pentru România, cum e Ţara Bârsei şi Ţara Moţilor, zone cu identităţi foarte clare. Pe Cetatea Neamţului este arborat un drapel, un simbol al Moldovei, care nu deranjează pe nimeni. La Turda şi Câmpia Turzii sunt steaguri ale oraşelor care de asemenea nu deranjează pe nimeni şi de aceea eu cred că inclusiv comunităţile naţionale au dreptul să folosească aceste simboluri”, a conchis preşedintele UDMR.

3. Moise Guran a scris că autorităţile române nu ar trebui să refuze existenţaŢinutului Secuiesc, şi că România “nu a ştiut să folosească şi chiar să exploateze economic şi turistic valoarea de brand pe care Ţinutul Secuiesc o are. Jurnalistul adaugă: “Secuii fac parte din România, doar noi îi avem, ei reprezintă o importantă componentă etnică a naţiunii noastre şi dacă politicienilor noştri le este frică să accepte acest lucru, este doar o chestiune de timp până când extremismul maghiar le va exploata obtuzitatea.”

Câteva Hotărâri de Guvern privind aprobarea stemelor unor localităţi în care pentru determinarea unei anumite zone, s-a folosit expresia „ţara”:

- HG nr. 686/1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe (M. Of. nr. 390 din 30 septembrie 1998), în textul căreia, pentru descrierea stemei oraşului Haţeg (Anexa 2a) se foloseşte denumirea de Ţara Haţegului”;

- HG nr. 540/2002 privind aprobarea stemei judeţului Sălaj (M. Of. nr. 396 din 10 septembrie 2002), în textul căreia, pentru descrierea stemei se foloseşte denumirea Ţara Silvaniei(Anexa 2);

- HG nr. 2049/2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş Severin (M. Of. nr. 1160 din 8 decembrie 2004), în textul căreia, pentru descrierea stemei comunei Iablaniţa (Anexa 2.11) se foloseşte denumirea Ţara Almăjului”.

Ţinutul Secuiesc are acelaşi rol ca şi folosirea expresiei Ţara AlmăjuluiŢara Haţegului sau Ţara Silvaniei în Hotărârile de Guvern amintite. Prin analogie, este legală utilizarea unei expresii de genul ţara, sau ţinutul, interpretarea fiind similară cu cea din HG mai sus menţionate. Nu constituie o problemă „de legalitate” doar pentru că după cuvântul „Ţinutul” urmează cuvântul „Secuiesc.” Deci nu este singurul caz în care se utilizează în denumiri oficiale denumiri generice specifice unei anumite zone. Exemplificăm aici Ţara Bărsei, denumire care se regăseşte, de altfel în mod corect, chiar şi în denumirea unei instituţii subordonate Ministerului Administraţiei şi Internelor. Este vorba despre Inspectoratul teritorial Pentru Situaţii de Urgenţă – Unitatea Teritorială – ISU “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov.

Tot în susţinerea poziţiei noastre în prezenta cauză aduce şi câteva fotografii de pe clădirile unor instituţiilor publice cum ar fi primării din Ungaria, unde alături de steagul naţional al Ungariei, este arborat şi drapelul României, fără ca acest lucru să deranjeze pe cineva, dând dovadă de o normalitate a societăţii respective:

Biserica românească în Ungaria în satul Kőszegapáti cu steagul României
Biserica românească în Ungaria în satul Kőszegapáti cu steagul României
 
Grădiniţa şi şcoala românească din Méhkerék Ungaria cu steagul României
 
 Primăria Méhkerék din Ungaria cu steagul României
 
Primăria Bedő din Ungaria cu steagul României
 
Şcoala românească în Ungaria în Battonya cu steagul României
 
Steagul Moldovei pe cetatea Neamţului

Ca o ultimă fundamentare a poziţiei noastre în acest sens aducem drept exemplu mai multe hotărâri ale unor consilii judeţene care au adoptat hotărâri asemănătoare:
-  Hotărârea privind aprobarea modelului Drapelului judeţului Maramureş şi a regulilor de arborare acestuia,
-  Hotărârea privind aprobarea modelului Drapelului judeţului Giurgiu şi a drapelului tip fanion al judeţului Giurgiu;
-  Hotărârea privind aprobarea modelului Drapelului judeţului Timiş şi a sigiliilor judeţului Timiş, precum şi a  Normelor de expunere a stemei României şi a stemei judeţului Timiş, de arborare a drapelului judeţului Timiş şi de folosire a sigiliilor
-  Hotărârea privind aprobarea Drapelului judeţului Alba şi a Normelor de arborare a drapelului
-  Hotărârea nr. 71/28.09.2001, cu privire la însuşirea stemei judeţului Cluj, şi aprobarea modelului de drapel al judeţului Cluj.

Miercurea-Ciuc, 12 februarie 2013

Cu deosebită consideraţie,

Borboly Csaba