(0 Votări)45 vizualizări

Aspecte referitoare la învățământul minorităților și cel religios au fost dezbătute în data de 14 februarie la Bruxelles de către Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita și Navracsics Tibor, comisarul european responsabil pentru educație, cultură, tineret și sport în cadrul Comisiei Europene.

Ultima actualizare: joi, 15 februarie 2018

La discuția purtată pe marginea avizul intitulat Modernizarea învățământului preuniversitar și a învățământului superior întocmit de Borboly Csaba în calitate de raportor la Comitetul Regiunilor, document adoptat în data de 31 noiembrie, anul trecut, Borboly Csaba a fost însoțit de expertul Csák László. Au fost prezenți Liz Thielen, membră a Comitetului Regiunilor (CoR) din partea Partidului Popular European și Doru Hobjilă, reprezentantul CoR în cadrul Comisiei pentru politica socială, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) care l-a invitat pe Navracsics Tibor la ședința plenară care va fi organizată probabil în luna mai.

Borboly Csaba și-a exprimat bucuria în legătură cu oportunitatea de a fi implicat în elaborarea avizului și a mulțumit și expertului Csák László. Deși timpul avut la dispoziție pentru redactarea proiectului de aviz a fost scurt, au fost organizate numeroase consultări cu părțile interesate. Aspectele abordate au pus accent pe situația minorităților și învățământul religios, alinierea regiunilor subdezvoltate, respectiv acordarea unui sprijin mai susținut școlilor. Președintele consiliului județean a atras atenția asupra importanței în ceea ce privește  egalitatea de șanse la accesul la învățământul superior, inclusiv pentru elevii care provin din regiuni defavorizate, periferice sau ultraperiferice sau din comunitățile minoritare, poate fi mai bine protejată atunci când învățământul public la care acești elevi au acces este eficient, eficace și favorabil incluziuni. Totodată, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă universitățile de tip regional sau local, mai ales instituțiile de învățământ superior destinate minorităților, care sunt frecventate de un număr mai mic de studenți, iar dispariția acestor filiere ar genera un prejudiciu cultural, comunitar și economic considerabil. În ceea ce privește instituțiile de învățământ, formare profesională și, după caz, de învățământ superior în care se predă în limbile minorităților naționale sau etnice, trebuie să se evite orice limitare a accesului la educație pentru elevii aparținând unei minorități și să se instituie sisteme care să permită oricărui absolvent care provine din comunități minoritare sau de imigranți din alte țări ale UE să beneficieze de accesul la formarea continuă și la ocuparea unui loc de muncă în condiții egale în raport cu ceilalți absolvenți. În cazul minorității  maghiarilor din România spre exemplu, acest lucru se transpune în faptul că absolvenții de studii superioare nu ar trebui să întâmpine greutăți în demararea unei cariere în sfera instituțională. Avizul recunoaşte că, în mai multe state membre, școlile și instituțiile de învățământ religios, precum și instituțiile de învățământ, de formare profesională și de învățământ superior gestionate de culte sau de organizații religioase, aduc o contribuție la învățământul general și superior din Europa. Prin urmare, aceste instituţii, ca de altfel orice instituţie de învățământ, nu trebuie să facă obiectul niciunei discriminări, cât timp aplică programa şcolară stabilită la nivel național. În această privință Borboly Csaba, în urma consultării președintelui Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) Kelemen Hunor, l-a informat pe comisarul european despre reușita înregistrată de Uniune în data de 7 februarie când Parlamentul României a votat proiectul de lege înaintat în vederea redeschiderii gimnaziului romano-catolic din Târgu-Mureș. Navracsics a apreciat eforturile UDMR și felicitat pentru reușită. Educația laică și respectul față de diferitele religii și convingeri sunt elemente de bază ale integrării europene. În cadrul discuției s-a dezbătut faptul că în regiunile mai puțin dezvoltate este nevoie de asigurarea de fonduri suplimentare dat fiind faptul că obiectivul acestora este aliniere la regiunile dezvoltate.

„În ciuda faptului că politica educațională revine în atribuția statelor membre, pentru dezvoltarea învățământului regional este nevoie de fortificarea rolului instituțiilor europene, iar un rol important în acest sens îl poate avea Comitetul Regiunilor”, a afirmat expertul Csák László.

Navracsics Tibor a afirmat că se acordă o atenție specială pentru ca inițiativele CoR să nu contravină principiului subsidiarității. Planul de acțiune care face referire la educația digitală și dezvoltarea competențelor cheie au ca scop primordial implicarea mai activă a țărilor membre în procesul de dezvoltare. Comisarul european a afirmat că colaborează cu mare plăcere cu Comitetul Regiunilor. Recunoașterea diplomelor este un subiect care va fi discutat în luna mai de către Comisia Europeană, iar în ceea ce privește sistemul de învățământ de tip Bologna, Navracsics Tibor consideră că trebuie regândit.

Pe perioada discuțiilor, Comitetul Regiunilor a publicat un comunicat de presă în care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea diminuării, din partea statelor dezvoltate, a fondurilor destinate proiectelor de coeziune, începând din anul 2021. Pe acest subiect Borboly Csaba și Navracsics Tibor au căzut de acord că se poate vorbi de egalitate de șanse și solidaritate europeană dacă regiunile mai puțin dezvoltate vor obține sprijin, nu mai mic ca până acum, ci cu mult mai mare în vederea dezvoltării infrastructurii școlare.

Navracsics Tibor și-a oferit sprijinul în vederea realizării programului integrat de dezvoltare a învățământului în județul Harghita.

Bruxelles, 14 februarie 2018