Cooperativa Agricolă Târnava Mare, care are în componenţă crescătorii de bovine, asociaţiile de specialitate şi composesoratele din zonele Cristur şi Odorhei, cu ajutorul cotizaţiilor, prin credit bancar şi sprijinul Consiliului Judeţean Harghita a reuşit achiziţionarea fabricii de produse lactate din Cristuru-Secuiesc, astfel agricultorii sunt proprietarii unei fabrici de prelucrare a laptelui de mare capacitate, devenind din simpli agricultori, antreprenori în domeniul prelucrării laptelui. Contractul de vânzare-cumpărare de aproape 500 de mii de euro va fi urmat de o investiţie similară ca valoare – pentru achiziţia utilajelor şi echipamentelor şi a mijloacelor de transport, după care va putea fi începută producţia, în mod probabil începând cu luna septembrie.

Cei implicaţi s-au întâlnit în curtea fabricii vineri, 3 august pentru a sărbători. Au fost prezenţi preşedintele consiliului de administraţiei al cooperativei, Varga-Nagy László, respectiv din partea Consiliului Judeţean Harghita preşedintele Borboly Csaba, fostul vicepreşedinte Sófalvi László, Márton István, conducătorul asociaţiei de dezvoltarea rurală a autorităţii judeţene, Benyovszki Lajos, Csutak Mária Magdolna, Incze Csongor, Sebestyén Csaba, Thamó Csaba consilieri judeţeni, din partea conducerii oraşului, primarul Rafai Emil, respectiv primarii localităţilor din judeţul Harghita, unde funcţionează cu succes asociaţiile agricultorilor. În opinia lui Borboly Csaba colaborarea gospodarilor din zona Odorhei este un bun exemplu pentru întreaga regiune şi dovedeşte faptul că adeseori nu banii sunt cei mai importanţi, ci voinţa de colaborare, încrederea în faptul că putem realiza împreună ceea ce ne-am propus, iar acolo unde există credinţă, se poate rezolva şi partea materială.

„Această fabrică, după ce va fi repusă în funcţiune, va avea un efect pozitiv nu numai asupra membrilor cooperativei, ci asupra întregii comunităţi. Pe lângă faptul că vor fi create aproape o sută de noi locuri de muncă, va creşte venitul crescătorilor de bovine din zonă”, a declarat preşedintele autorităţii judeţene.

Noi locuri de muncă, venituri mai mari

Borboly Csaba i-a asigurat pe cei prezenţi că autoritatea pe care o conduce va sprijini şi pe viitor iniţiativele similare.

„În campania electorală din 2008 pentru alegerile locale, când am vizitat toate localităţile din judeţ, am văzut că terenurile sunt lăsate în paragină, în unele localităţi chiar 80% din terenuri fiind necultivate. Motivul necultivării terenurilor este acela că produsele nu pot fi valorificate la un preţ rezonabil, agricultura este deficitară. Atunci am început să sprijinim diferitele forme de asociere ale agricultorilor, deoarece un gospodar cu puţine animale şi cu terenuri mici nu poate concura cu firmele multinaţionale, însă dacă există o colaborare cu alţi agricultori, se pot chiar învinge firmele mari. Într-o primă etapă am sprijinit înfiinţarea centrelor de lapte la nivelul comunităţilor, Consiliul Judeţean Harghita, în colaborare cu Asociaţia Crescătorilor de Bovine din Judeţul Harghita, a reuşit înfiinţarea a 26 de centre de lapte, prin intermediul cărora gospodarii pot valorifica laptele la un preţ mai mare, nefiind atât de aserviţi firmelor mari”, a spus preşedintele consiliului judeţean.

Conform celor declarate de preşedintele consiliului judeţean, pasul următor a fost înfiinţarea centrelor de prelucrare a laptelui, astfel gospodarii au putut valorifica produsele în formă prelucrată, obţinând un preţ mai bun.

„Pornind de la faptul că în laptele din zona noastră pot fi găsite elemente a o sută douăzeci de plante medicinale, iar laptele olandez conţine furaj modificat genetic, laptele nostru este mult mai valoros, natural. Astfel ne-am gândit că îl putem valorifica la un preţ mai ridicat şi am propus agricultorilor din zona Cristur să achiziţioneze fabrica. Consiliul judeţean ne-a sprijinit şi astăzi putem intra pe poarta fabricii, ştiind că este în proprietatea producătorilor locali, vor fi create aproape o sută de noi locuri de muncă şi se asigură venitul pentru mai mult de cinci sute de familii. Această investiţie este un bun exemplu al dezvoltării pornite de jos şi sper că mulţi vor urma exemplul şi se va reuşi ca şi în celelalte zone ale Secuimii, centrele de prelucrare să fie în proprietatea agricultorilor locali”, a relatat Borboly Csaba.

Gospodarii vor avea un cuvânt de spus în stabilirea preţului laptelui

Varga-Nagy László a prezentat circumstanţele achiziţionării fabricii şi a vorbit şi despre planurile de viitor. După achiziţionarea echipamentelor noi, vor fi produse varietăţi de caşcaval, iaurt, brânză, lapte de consum. (Echipamentele existente pot fi utilizate doar parţial, fiind necesară achiziţionarea de noi echipamente). Capacitatea fabricii este de 35 de mii de litri de lapte zilnic, însă deocamdată se calculează cu doar 10 mii de litri, investiţia fiind rentabilă şi aşa. (Iniţial s-au planificat 15 mii de litri zilnic, însă seceta din ultima perioadă a afectat recolta, astfel fiind afectată şi cantitatea de lapte produs.) Conducătorul cooperativei a mai declarat că de acum încolo preţul laptelui va fi stabilit de gospodari, aceştia au un cuvânt de spus în acest sens, astfel membrii cooperativei vor primi în jur de 1,20 – 1,50 lei pe litru. Laptele va fi transportat şi de la producătorii care nu sunt membrii cooperativei, însă numai la preţul practicat pe piaţă, respectiv 80-90 de bani pe litru.

„Lucrăm la repunerea în funcţiune a fabricii de mai mult de două săptămâni. Produsele sunt căutate deja pe piaţă, am vorbit deja cu firme interesate”, a declarat cu încredere Varga-Nagy.

Un eveniment major în viaţa unui oraş mic

Prin cuvintele sale primarul Rafai Emil a spus că repunerea în funcţiune a fabricii este un eveniment special, deoarece se creează noi locuri de muncă.

„La închiderea fabricii acum doi ani, agricultorii din zonă s-au trezit că nu au cui să-şi vândă produsele lor. Nu am putut lăsa ca lucrurile să rămână aşa, astfel s-a realizat această colaborare. Avem nevoie de astfel de parteneriate, deoarece au efecte pe termen lung asupra vieţii oamenilor din regiune. Sfera de acţiune a primăriei fiind limitată prin normele legale în vigoare, instituţia poate sprijini gospodarii doar prin organizarea de cursuri de perfecţionare prin intermediul cooperativei”, a declarat primarul.

„Nu există exemple de astfel de parteneriate”

Márton István, directorul asociaţiei de dezvoltare rurală a consiliului judeţean a atras atenţia asupra faptului că rolul proprietarilor va creşte, aceştia trebuind să producă lapte de bună calitate, competitiv şi pe piaţa internaţională. Márton István, fiind şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Judeţul Harghita, a declarat că încă la începutul anilor 2000 s-a recunoscut faptul că laptele poate fi mai bine valorificat în formă prelucrată. Cu puţin timp după scoaterea spre vânzare a uzinei de prelucrare din Lunca de Jos, s-a propus şi vânzarea fabricii din Cristuru-Secuiesc. Într-un final, prin asocierea agricultorilor în cooperative, s-a reuşit achiziţionarea ambelor centre de prelucrare.

„Nu există exemple pentru astfel de parteneriate la nivel naţional, acestea vor avea un ecou semnificativ”, a declarat conducătorul asociaţiei, adăugând că speră ca fabrica din Cristuru-Secuiesc să fie pusă în funcţiune în luna septembrie, iar cea din Lunca de Jos într-un an şi jumătate, cu ajutorul unui proiect de finanţare, care este în curs de depunere. „Sper că vom produce produse de calitate, pe care le vom putea valorifica la un preţ bun.”

Sófalvi László, fostul vicepreşedinte a autorităţii judeţene a prezentat istoria fabricii şi a declarat că este un succes că după schimbarea regimului s-a reuşit relansarea ideii de cooperativă. După discursuri, a fost arborat pe clădirea fabricii steagul judeţului Harghita, în timp ce fanfara a cântat Oda bucuriei. În continuarea programului, cei prezenţi au vizitat fabrica.

Produsele lactate din Cristuru-Secuiesc au avut renume

Fabrica de produse lactate din Cristuru-Secuiesc a fost construită în anul 1937, funcţionând din anul 1938. Până în anul 1948 a fost în formă de proprietate cooperatistă, produsele fiind valorificate şi în afara ţării. După naţionalizare a fost crescută capacitatea fabricii şi până la schimbarea regimului a funcţionat ca subunitate a Fabricii pentru Prelucrarea Laptelui „Harghita” din Miercurea-Ciuc, cu o capacitate de 40 de mii de litri pe zi. După anul 1989 a fost privatizată, colectând din ce în ce mai puţin lapte. Noul proprietar a vândut fabrica unei firme multinaţionale, care a avut ca obiectiv valorificarea imobilului, astfel producţia a scăzut, fabrica fiind închisă la data de 1 aprilie 2010.

Cooperativa Agricolă Târnava Mare

Cooperativa Agricolă Târnava Mare a fost înfiinţată în luna februarie 2011, fondatorii începând să se organizeze încă din luna iunie 2010.

„Am avut de parcurs un drum lung şi anevoios, dar într-un final am realizat ce ne-am propus: am achiziţionat fabrica”, a declarat Varga-Nagy László.

Cooperativa a fost înfiinţată în interesul producătorilor mici cu 2-5 vaci, firmele de prelucrare nedorind să negocieze cu ei în mod individual, devenind astfel necesară colaborarea. Conform celor declarate de preşedintele cooperativei, producătorii de lapte din zonă nu vor mai fi nevoiţi să umble de la o firmă la alta pentru a primi un preţ mai bun pentru lapte, ci în calitate de proprietari vor avea un cuvânt de spus în stabilirea preţului, în soarta cooperativei, în procesul de luare a deciziilor. Condiţia calităţii de membru a fost aceea de a achiziţiona cel puţin trei cote părţi; o cotă parte costă 800 de lei şi cooperativa are în total 2964 cote părţi.

„După reînnoirea echipamentelor şi utilajelor tehnologice, sperăm că valoarea acţiunilor se va dubla într-un an, continuând să crească, iar la finele anului membrii cooperativei vor primi dividende mai mari”, a explicat Varga-Nagy László.

 

Miercurea-Ciuc, 5 august 2012