(0 Votări)51 vizualizări

România și-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană protejarea anumitor specii de mari carnivore, printre acestea s-a numărat și specia urs, în cazul acesteia angajându-se la menținerea unei populații de cinci mii de exemplare. Nu și-a asumat că va contribui la creșterea numărului acestora, ci că va menține o populație sănătoasă, corespunzătoare din punct de vedere genetic, iar directiva europeană pentru protecția mediului nu interzice statelor membre intervenția în cazul anumitor specii, în vederea stabilității acesteia. Cei care afirmă contrarul, sunt iresponsabili – a afirmat Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, la dezbaterea din 19 iulie, intitulată Cu ursul nu e de joacă! ceea ce nu se vede de la București – problema urșilor din Ținutul Secuiesc – conflictul om-urs (biodiversitate, daune provocate de animalele sălbatice), dezbatere pe care a și moderat-o. Au fost prezenți la eveniment Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna, Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș,  Tánczos Barna senator UDMR, Sárkány Árpád, vicepreședinte Consiliului Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului (CIC), respectiv Szép Róbert, comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu.

Ultima actualizare: joi, 27 iulie 2017

Borboly Csaba a afirmat că rezolvarea acestei probleme revine organelor de la București, nu de la Bruxelles, deciziile din capitala țării nu au la bază profesionalismul. „Deciziile acelor instituții care se ocupă de știința conservării vânatului nu sunt luate în considerare, mai mult nici părerile administratorilor fondurilor cinegetice, deși vorbim de experți care au terminat o facultate. Vorbim de o categorie socială pentru educația cărora statul român a alocat fonduri importante, iar acum tot statul este cel care nu este interesat de opinia acestei categorii” – a spus Borboly Csaba care dorește ca legislația în domeniu să fie modificată, fiind luată în considerare siguranța vieții omenești. „Un exemplu grăitor cu privire la modul în care funcționează lucrurile în România, este cea rostită de un prieten arhitect, care în procesul de obținere autorizației de renovare a unui monument istoric a trebuit să se supună cerințelor poliției care menționează că pe geamuri trebuie aplicată folie ignifugă, iar pompierii s-au revoltat că în caz de incendiu nu pot să intervină. Picanteria este reprezentată de faptul că ambele instituții, poliția și pompierii, fac parte din Ministerul de Interne – a spus Borboly Csaba.

Tamás Sándor a atras atenția asupra faptului că s-a produs un dezechilibru între protecția animalelor sălbatice, respectiv protecția bunurilor și vieții omenești. Președintele consiliului din Covasna este de părere că nu trebuie să ne raportăm orbește la problema urșilor. Prin exemple concrete a demonstrat faptul că nu trebuie explicate proceduri, ci trebuie găsite soluții la aceste situații: acei urși care intră pe teritoriile locuite, provoacă daune, atacă oamenii, trebuie împușcați. „Mai devreme sau mai târziu această poziție iresponsabilă cu care ministerul de resort tratează problema, va conduce la pierderea de vieți omenești. Primul pas este cel de îndepărtare a acelor urși care intră în sate și care reprezintă un pericol pentru locuitori. Al doilea demers care trebuie întreprins este stabilirea unei cote de vânătoare, prin consultarea experților din domeniu. Acest demers poate contribui  la stabilizarea populației de urs, deoarece conform studiilor Institutului de Cercetări Silvice, județul Covasna dispune de un teritoriu care poate asigura habitatul a 650–700 urși, în contradictoriu conform datelor asociațiilor de vânătoare, numărul acestora este de cel puțin două ori mai mare” – a evidențiat Tamás Sándor.

Conform celor relatate de Péter Ferenc și în județul Mureș sunt tot mai multe sesizări cu privire la existența urșilor, oamenii întâlnindu-se sau suferind daune materiale în localități ca Târnăveni, Sighișoara, dar și în alte localități unde acest fapt nu este specific. „Populația a crescut în ultimii ani, ne aflăm în situații care sunt intolerabile, dat fiind faptul că sunt tot mai frecvente atacurile urșilor. Avem mulți experți în conservarea vânatului și protecția mediului, aceștia ar trebui să colaboreze și să realizeze o estimare corectă a populației de urs, pe baza cărei să putem elabora setul de măsuri necesar echilibrării acestei populații. Pe lângă aceste aspecte reprezintă o problemă și modul în care este abordată această situație de opinia publică. S-a întâmplat în urmă cu 4-5 ani, când un tată însoțit de cei doi copii ai săi, a mers la munca câmpului și întâlnindu-se cu o ursoaică cu pui a fost lovit de animal și a murit. Atunci mai era în vigoare cota de intervenție, vânătorii au primit autorizație în acest sens. O parte semnificativă a comunității a intervenit în favoarea puilor de urs. Da, este important să protejăm speciile de mari carnivore, dar trebuie să acordăm atenție și ocrotirii vieții și bunurilor oamenilor” – a spus în alocuțiunea sa președintele consiliului județean din Mureș.

Tánczos Barna consideră că atacurile de urs s-au înmulțit la nivel național, pentru gestionarea acestei situații este nevoie de o aprofundare din partea experților din domeniu. „Această dezbatere trebuie să fie continuată pe baza argumentelor tehnice, unde nu politicieni sunt în prim plan, ci acele persoane care se pricep cu adevărat la aceste aspecte. Am convingerea că organizațiile de gestionare a vânătului și cele de protecție a animalelor, printr-o colaborare vor putea oferi soluții pe termen lung la această problemă. Este de asemenea, nevoie de clarificarea aspectelor conform cărora doar atunci se va putea găsi o soluție problemei, când se va clarifica și situația cotei de recoltare și celei referitoare la trofee” – a afirmat senatorul.

Sárkány Árpád a ținut să evidențieze faptul că suntem un exemplu la nivel european în ceea ce privește faptul că am reușit să menținem o populație de urs atât de numeroasă, în țările vestice aceasta a fost exterminată de-a lungul secolelor. Acesta a ilustrat prin intermediul exemplelor faptul că acolo unde mai există populații de urs, acolo există și gestionarea populațiilor de animale sălbatice, noțiune care nu trebuie confundată cu vânătoarea. Totodată, a catalogat ca fiind fără precedent și faptul că la noi în țară, organizațiile civile pun la îndoială datele statistice oficiale în ceea ce privește populația de urs, negând suprapopularea acestei specii, deși este vorba de siguranța vieții omenești.

Szép Róbert a menționat ca fiind nefericită lipsa organizațiilor „verzi” de la dezbatere și a catalogat ca fiind cel puțin nefastă suspendarea cotei de intervenție de către ministerul de resort, care a avut loc anul trecut. Din această cauză autoritățile nu au putut să gestioneze situația acelor animale care intră în teritoriile locuite și care atacă omul.

În urma răspunsurilor sosite la întrebările formulate în rândul audienței, am putut afla că în Europa (excluzând Rusia), numărul urșilor bruni este de 17 mii, din care 7.000 trăiește în Munții Carpați, iar aproape 80 la sută din această populație se găsește în județele Harghita, Covasna, Mureș și Brașov, în timp ce numărul optim de exemplare, în opinia lui Sárkány Árpád, este de patru mii.

Este nevoie de experți în domeniu, iar sursa problemei nu este reprezentată de tăierile de pădure, deoarece numărul terenurilor împădurite a crescut în regiune, iar pe lângă intervenție este nevoie de prevenție. Este nevoie de asemenea, de elaborarea unui plan de acțiune, ordinul ministerial supus dezbaterii publice, care are în vedere intervenția în cazul a 140 de exemplare nu reprezintă o soluție la această problemă – a concluzionat Borboly Csaba.

Miercurea Ciuc – Târgu-Mureș – Sfântu-Gheorghe, 19 iulie 2017